Codex Gigas („Cartea Gigant”) este cea mai mare anluminură care a supraviețuit, având o înălțime de 92 cm. Creat în perioada romanică, manuscrisul este o biblie latină care conține texte seculare suplimentare. Cunoscută sub numele de Biblia Diavolului datorită faimoasei imagini a lui Satan pe o pagină întreagă și a legendei creării sale, aceasta prezintă în rest puține ilustrații în comparație cu alte biblii medievale grandioase.
Codex Gigas are tăblițe de lemn acoperite cu piele și accesorii metalice ornamentate. Măsoară 92 × 50 × 22 cm și cântărește 74,8 kg, este cel mai mare manuscris medieval cunoscut, realizat din 310 foi de pergament – posibil din 160 piei de animale. Include ilustrații colorate în roșu, albastru, verde, galben și auriu, cu 57 de inițiale elaborate și scene din Cer și Pământ în timpul Creației. Majusculele decorative marchează diviziunile majore și minore ale textului în întreaga carte.
Codex Gigas are o scriere consistentă pe tot parcursul lucrării, ceea ce sugerează că a fost scrisă de un singur scrib. Deși legenda susține că a fost finalizată într-o singură noapte cu ajutorul Diavolului, cercetătorii cred că a durat probabil peste 20 de ani. A avut inițial 320 de pagini, 12 pagini au fost ulterior îndepărtate din motive necunoscute.
Codex Gigas: între manuscris, mit și reprezentarea răului
Pagina 290 prezintă un portret al diavolului pe o pagină întreagă, în fața unei imagini a Raiului, simbolizând binele și răul. Diavolul, de aproximativ 50 cm, este reprezentat ghemuit cu brațele ridicate, purtând o pânză albă cu model de cozi de hermină roșie. Nu are coadă, are proporții umane, mâini și picioare cu patru gheare, coarne și gheare roșii.
Imaginea Diavolului prezintă un cap verde închis, păr creț, pupile roșii, urechi mari și o gură deschisă cu două limbi roșii, care simbolizează limba bifurcată a șarpelui în iconografia creștină. Paginile din apropiere, scrise în galben pe pergament întunecat, apar sumbre din cauza expunerii la lumină provenită de la vizionarea frecventă a celebrei ilustrații.
Conform legendei, Codex Gigas a fost creat de Herman Pustnicul în secolul al XIII-lea la mănăstirea benedictină Podlazice din Boemia. După finalizarea sa în jurul anului 1222, biblia a fost amanetată cistercienilor de la Abația Sedlec, recuperată ulterior de mănăstirea Brevnov și păstrată la Broumov din 1477.
Care afost legenda din spatele celui mai mare manuscris medieval
În 1594, a intrat în colecția împăratului Rudolf al II-lea din Praga. Capturată de armata suedeză în 1648 în timpul Războiului de Treizeci de Ani, se află la Biblioteca Regală din Stockholm din 1649. Manuscrisul a supraviețuit incendiului din 1697 al castelului Tre Kronor, când a fost aruncat pe fereastră.
Codex Gigas începe cu două alfabete ebraice și filele adăugate care prezintă alfabetul chirilic timpuriu și cel glagolitic. Aproximativ jumătate din acesta (foliile 1-118) conține Biblia Vulgata latină completă, cu excepția Faptelor Apostolilor și Apocalipsei, care folosesc o versiune pre-Vulgata.
De asemenea, include lucrări de Flavius Josephus (Antichitățile evreilor și Războiul iudeu), Etymologiae de Isidor din Sevilla, texte medicale și Noul Testament. Secțiunile ulterioare prezintă rugăciuni, amulete, celebrele imagini pe o pagină întreagă cu Raiul și Diavolul, Chronica Boemorum de Cosma din Praga și înregistrări de la mănăstirea Podlazice, inclusiv un calendar și o necrologie.
Conform legendei, un călugăr care și-a încălcat jurămintele a fost condamnat să fie zidit de viu. Pentru a evita această soartă, el a promis că va crea o carte care să conțină într-o singură noapte toate cunoștințele umane. Disperat, s-a rugat Diavolului pentru ajutor, care a finalizat lucrarea în schimbul sufletului călugărului. Călugărul a inclus apoi în carte imaginea Diavolului în semn de recunoștință.
Surse:
- National Geographic – „Biblia diavolului: Cel mai mare manuscris medieval din lume”.
- Biblioteca Națională Suedeză – Pagina oficială Codex Gigas.
Foto: Ilustrația la începutul Înțelepciunii lui Solomon din Codex Gigas.
Citește și:
Cum a fost reprezentată moartea în arta alegorică medievală
Modul în care au fost stabilite primele instituții universitare în perioada medievală
